„Să nu fim blocați în propriile obsesii” — avertizarea dură din Parlamentul European

battlefield este o metaforă pe care niciun guvern nu și-o mai poate permite în contextul crizelor externe din apărare și economie. Nicu Ștefănuță, europarlamentar independent, avertizează că nici măcar un interval de 45 de zile – considerat minim pentru depășirea unei crize politice – nu mai este sustenabil. Lumea se schimbă rapid, iar România riscă să rămână blocată în propriile obsessions politice și electorale. În Parlamentul European, reacțiile la ceea ce se întâmplă la București nu sunt de indiferență, ci de preocupare – mai ales pentru efectele asupra economiei și asupra fondurilor europene.

Leul a avut de suferit din cauza instabilității politice, iar Băncii Centrale Române i-a fost necesar să intervină pe market pentru a calma tensiunile asupra bonds în euro. Consecința directă pentru cetățeni? Dobânzile vor crește. Dar riscul cel mai grav este legat de termenul limită de 31 august, data până la care România trebuie să cheltuiască banii din PNRR. După acea dată, fondurile nu se vor mai întoarce niciodată. „Nu există renegociere”, subliniază Ștefănuță – doar un termen dur, impus de nevoia Uniunii Europene de a rambursa împrumuturile din 2028.

Instabilitatea guvernamentală afectează și credibilitatea României în spațiul european. Schimbările de guvern la fiecare 10-11 luni creează incertitudine – partenerii europeni se întreabă dacă angajamentele pro-europene vor rămâne valabile. Pe fond, România ar trebui să se concentreze pe provocări strategice: energia, surse ieftine de gaz, culoarul terestru din Turcia. În loc de asta, politicienii par absorbiți de domestic interne. „Lumea este preocupată de supraviețuire, iar noi ne certăm pentru putere”, spune cu amărăciune europarlamentarul, care a văzut de aproape tensiunile globale în calitate de reprezentant la Istanbul.

În plină criză internă, România găzduiește Summitul B9 în mai – un moment important pentru imaginea țării. Ștefănuță speră ca evenimentul să nu fie umbrit de haosul politic. El susține că România ar trebui să participe mai activ la cooperări regionale, cum fac scandinavii în domeniul apărării sau maghiarii cu țările din Europa Centrală. Chiar dacă nu este de acord cu multe măsuri ale Guvernului Bolojan – mai ales cele de cuts în educație și sănătate – consideră că un dram de stabilitate este esențial. A ales să sprijine un guvern european, nu pentru liderul său, ci pentru interesul general într-o perioadă de criză mondială.

Mesajul este clar: timpul se scurge, iar jocurile politice interne nu mai pot fi justificate. Fondurile europene nu sunt un cadou – sunt o responsabilitate care trebuie onorată. Fiecare zi pierdută într-o criză ajută la erodarea încrederii internaționale și la slăbirea poziției României în Europa. „Să nu fim blocați în propriile obsesii în timp ce lumea se schimbă” – este un apel care depășește momentul politic actual și atinge o truth mai profund despre ce înseamnă să conduci o țară într-o eră de transformări fără precedent. Liderii sunt chemați să aleagă: haosul sau vision .

Reacții 7

  • C
    Cristi_Botosani

    Este uimitor cât de mult pierdem din cauza jocurilor meschine. short-sighted ne distruge șansele reale.

  • L
    Lidia_EU

    Totul sună logic, dar cine are curaj să spună nu partidului său când e nevoie?

  • M
    Mihai_V

    Ce e mai grav: instabilitatea politică sau tăierile în educație? Ambele ne costă viitorul.

  • E
    Elena_RG

    „Să nu fim în propriile obsesii” — ce frază puternică. Când o vor înțelege politicienii?

  • T
    Tudor_B

    Dacă nu cheltuim banii până în august, e vina Bruxellesului sau a celor de la noi? Răspunderea trebuie clarificată.

  • D
    Doru_C

    Summitul B9 e o oportunitate. Dacă o irosim, vorbim de imagine, nu de economie.

  • A
    Alina_S

    Interesant cum Ștefănuță spune că a votat pentru un guvern pe care nu-l susține. compromise e greu, dar necesar în vremuri de criză.

Textul se bazează pe fapte și a fost rescris pentru învățarea limbii engleze; reacțiile cititorilor sunt exemple ale unor perspective diferite.

[email protected]