Meta va monitoriza mișcările mouse-ului și apăsările de taste ale angajaților pentru antrenarea modelelor AI
Meta Platforms a lansat un program controversat care va monitor mișcările mouse-ului, clicurile și apăsările de taste ale angajaților săi din Statele Unite. Aceste date vor fi folosite pentru a train modele de inteligență artificială, în cadrul unei inițiative numite Model Capability Initiative (MCI), potrivit unor documente interne obținute de Reuters. Software-ul va funcționa în timp real pe aplicațiile profesionale și va face și screen capture ale activității de la birou.
Scopul este clar: să învețe AI-ul să imite comportamentul uman în interacțiunea cu interfețele digitale. Performanța modelelor este în special limitată când vine vorba de sarcini ca navigarea în meniuri derulante sau folosirea scurtăturilor de la tastatură. Prin MCI, angajații devin, fără să vrea, parteneri în development unor agenți AI care ar putea în curând să le ia locul. "Aici pot ajuta toți angajații modelele noastre să devină mai bune, pur și simplu făcându-și munca de zi cu zi", se afirmă într-un mesaj intern.
Directorul tehnologic Andrew Bosworth a subliniat că viziunea companiei este una în care AI-ul va face „cea mai mare parte a muncii”, iar oamenii vor avea rolul de a guide , verifica și îmbunătăți sistemul. Această tranziție face parte dintr-o strategie mai amplă, Agent Transformation Accelerator (ATA), care redefinește rolurile din companie. Unii angajați sunt deja încurajați să folosească AI pentru programare, chiar dacă procesul este mai lent. Meta introduce și un nou titlu general: "AI builder".
Un purtător de cuvânt al companiei, Andy Stone, a confirmat că datele nu vor fi folosite pentru evaluarea performance angajaților și că există mecanisme de protecție pentru informații sensibile. Totuși, expertul în drept Ifeoma Ajunwa avertizează că această formă de supraveghere ridică probleme serioase. Înregistrarea apăsărilor de taste este, în opinia ei, un nivel înalt de surveillance , care extinde practici din economia gig și asupra forței de muncă de birou.
Pe plan global, Meta intenționează să concedieze aproximativ 10% dintre angajați începând cu 20 mai, iar alte companii mari, precum Amazon și Block, au făcut deja reduceri semnificative. În Europa, astfel de programe ar întâmpina obstacole legale majore: GDPR-ul și legi naționale din Italia sau Germania restricționează monitoring electronică. Între timp, în SUA, companiile trebuie doar să anunțe angajații, fără a specifica detalii. Această diferență subliniază un decalaj profund între abordările de piață și reglementare.
Această inițiativă nu este doar despre eficiență, ci despre o tranziție economică brutală. Meta nu doar că adoptă AI-ul — îl construiește cu real-world data , generate de muncă umană. Întrebarea rămâne: cât timp vor fi oamenii ghidași ai AI, înainte ca acesta să nu mai aibă nevoie de ei?
Când spui că nu folosesc datele pentru evaluare, dar totuși înregistrezi fiecare apăsare de tastă, cine să creadă? Sună ca o trust issue problemă de încredere imensă.
E clar că e o mutare de eficiență. Vor să înțeleagă user behavior comportamentul utilizatorilor interni ca să optimizeze AI. Nu e surprinzător, dar e deranjant.
Dacă AI-ul va face 90% din muncă, care va fi salariul pentru cei 10% care rămân să-l supravegheze? Reducerea costurilor e singurul obiectiv aici.
În Germania așa ceva ar fi interzis. Aici vorbim de legal risk risc juridic enorm. Meta știe că poate merge mai departe în SUA, dar nu în UE.
Nu-i pasă de angajați. Doar de market advantage avantajul pe piață. Dacă AI-ul lor e antrenat pe muncă reală, vor fi cu ani-lumină în fața altora.
Ce urmează? Să pună camere în birouri să învețe AI-ul și gesturile? E prea multă workplace monitoring supraveghere la locul de muncă.
Iată cum dispare muncă prin digital transformation transformare digitală. Frumos spus, dar dur în practică.