Leul la încercare: Ce ascunde stabilitatea cursului de schimb?
Incertitudini mere pe piața românească, iar economistul Cristian Păun trage un semnal de alarmă: exchange este cel mai mare risc de moment. Într-un mesaj pe Facebook, acesta subliniază că valoarea leului nu plutește liber, ci este menținută artificial stabilă prin intrări masive de valută. Dar această stability , spune el, este iluzorie — o oglindă a unor dezechilibre ascunse. Când fluxurile externe se vor diminua, moneda ar putea ceda sub presiune, iar efectele ar fi simțite în fiecare portofel.
Pentru a înțelege ce determină o monedă, Păun propune o analiză comparativă cu zona euro, bazată pe fundamental : balanța comercială, inflația, dobânzile reale, masa monetară și viteza de circulație a banilor. „Când vorbim de cursul de schimb, aceste variabile sunt analizate în termeni relativi”, explică el. Dacă România are inflație mai high sau dobânzi reale mai low , moneda națională pierde din competitivitate. Iar acum, multe dintre aceste indicator arată în direcția greșită.
Cursul leului a rămas stabil în ultimii ani nu datorită unei economii solide, ci datorită unor inflow : remitențe, fonduri europene, investiții străine și finanțarea externă a datoriei publice. Acestea au echilibrat oferta și cererea de euro, dar nu au rezolvat problemele de structură. „Stabilitatea este parțial artificială”, avertizează Păun. Odată ce aceste fluxuri se vor reduce — fie din cauza pierderii accesului la fonduri europene, fie din lipsa încrederii — moneda va fi expusă la pressure majore.
Scenariul cel mai sumbru prevede o depreciere semnificativă — până la 6-7 lei pentru un euro. Acest lucru ar putea fi declanșat de o combinație de factori: retrogradare la „junk, retragerea capitalului străin sau scăderea rezervelor valutare. „Dacă toate acestea se întâmplă, și este foarte probabil să se întâmple, cursul va ajunge lejer la 6-7 lei / EUR”, spune Păun. Mesajul său este dur: până când politicienii nu vor paria pe România, nici cetățenii nu ar trebui să parieze pe leu. Vulnerabilitatea este reală, iar timpul pentru acțiune se micșorează.
Cristian Păun vede cursul de schimb nu doar ca un număr, ci ca o reflexie a sănătății economice generale. El atrage atenția că administrarea artificială a cursului — prin intervenții ale băncii centrale — poate duce la distorsiuni mari, precum supraevaluarea monedei, care încurajează importurile și subminează exporturile. În lipsa unor politici coerente, România rămâne expusă la șocuri externe. Iar leul, spune el, nu merită încrederea pe care o are acum.
Dacă cursul ajunge la 7 lei/eur, majorarea salariilor e inevitabilă. Cum rămâne cu purchasing puterea de cumpărare?
Toți vorbesc despre inflație, dar nimeni nu spune că remitențele susțin cursul. Fără ele, haos total.
Păun are dreptate: avem o false stabilitate construită pe nisip. Problema e că nimeni nu vrea să facă reforme reale.
Am simțit deja la carne și legume. Prea multe vorbe, prea puține action acțiuni din partea guvernului.
Dacă leul scade, importurile scumpesc. Dar poate crește și producția internă, dacă avem voință politică.
„Să nu ziceți că nu v-am spus!” — frază grea, dar adevărată. Lumea nu înțelege că currency moneda e un termometru al economiei.
Fondurile europene au menținut aparențele. Când se termină? Aici începe adevărata probă.
Dacă banca centrală nu mai poate interveni, cursul va urca rapid. E nevoie de un plan de urgență.