Antarctica ar putea dezvălui zăcăminte uriașe de aur, argint și cupru datorită topirii gheții
Încălzirea climatică ar putea expose până la 120.610 de kilometri pătrați de teren fără gheață în Antarctica până în anul 2300 — o suprafață comparabilă cu Pennsylvania — ceea ce ar putea reshape atât geografia, cât și geopolitics continentului, conform unui nou studiu din Nature Climate Change. Descoperirea este importantă nu doar pentru schimbările fizice ale terenului, ci și pentru potential său mineral, care include zăcăminte de aur, argint și cupru ascunse de milenii sub calota de gheață.
Acesta este primul studiu care ia în calcul ajustarea izostatică glaciară — fenomenul prin care scoarța terestră se rises după ce greutatea unei calote glaciare dispare. Cercetătoarea principală, Erica Lucas de la Universitatea din California, Santa Cruz, a integrat în simulări date despre sea level , grosimea litosferei și efectele gravitaționale, oferind o imagine mai completă a modului în care terenul va emerge pe măsură ce gheața se retrage.
Zonele cele mai afectate sunt în teritoriile revendicate de Argentina, Chile și Regatul Unit, unde studiul indică prezența unor valuable minerals precum fierul, platină și cuprul. Deși mining comercială este interzisă în prezent prin Protocolul de Mediu la Tratatul Antarctic, autorii avertizează că accesul tot mai ușor la aceste resurse ar putea stimula renegotiation acordurilor internaționale. Prima oportunitate oficială pentru aceasta apare în 2048.
Cu toate acestea, Tim Stephens, profesor de drept internațional la Universitatea din Sydney, care nu a participat la studiu, subliniază că, deși assessment este corectă, Antarctica va rămâne un mediu extrem de dificil pentru activități miniere. El sugerează că schimbarea ar putea, de fapt, encourage o cooperare mai strânsă între națiuni, concentrată pe environmental protection , unul dintre pilonii Tratatului Antarctic.
Dacă vorbim de mining minerit în Antarctica, vorbim de costuri uriașe. Chiar dacă gheața se retrage, nu înseamnă că devine mai ușor de exploatat.
Interesant cum climate change schimbările climatice nu sunt doar o problemă ecologică, ci și una geopolitică. Cine va controla aceste zăcăminte?
Studiul e solid, dar nu văd cum ar funcționa o mining operation operațiune de extracție acolo. E un mediu ultra-hostil, chiar și fără gheață.
Argentina și Chile au revendicări clare. O fi oare motivul pentru care investesc în stații științifice? Scopuri științifice, da, dar și economice?
Ar putea fi o hidden consequence consecință ascunsă a încălzirii globale — nu doar inundații sau secete, ci și cursa pentru resurse într-un loc care a fost protejat până acum.
Sper că nu vom ajunge să distrugem un continent pentru precious metals metale prețioase. Câtă pressure presiune vor face guvernele când vor vedea cât de expuse sunt zăcămintele?