De ce criza din Iran devine un coșmar politic pentru Europa
inflation urcă din nou, iar economic growth încetinește într-un moment în care guvernele europene se confruntă cu budget constraints tot mai mari. Liderii de la Bruxelles se tem că tensiunile create de conflict lui Donald Trump în Iran nu vor afecta doar economia, ci vor amplifica și fisurile din centrul politic al Uniunii Europene — un centru deja erodat de populist movements . Acesta nu este doar un șoc extern, ci un test al rezilienței instituțiilor europene în fața unor șocuri globale care lovesc direct în buzunarul cetățenilor.
„energy costs se răsfrâng asupra prețurilor la alimente, transport și locuințe”, explică Seamus Boland, liderul Comitetului Economic și Social European, subliniind că cele mai afectate sunt households . Impactul nu este doar economic: „Acest lucru creează un spațiu pentru neîncredere”, avertizează el, atât față de guvernele naționale, cât și față de instituțiile europene. Există riscul ca, în loc să răspundă unitar, țările să se întoarcă spre politici protecționiste, slăbind astfel proiectul european comun.
Ochii sunt ațintiți asupra Franței, unde far-right ar putea ajunge la Élysée, dar și asupra Bulgariei, unde victoria lui Rumen Radev — apropiat de Kremlin — a stârnit concern . În România, o criză political crisis . În Germania, partidul AfD își consolidează poziția în vestul țării, departe de baza tradițională din est, punând presiune pe regional elections din Saxonia-Anhalt. Aceste semnale arată că dezechilibrul politic nu este izolat, ci un fenomen continental.
Economia europeană, deja weakened , este lovită de prețul petrolului, care rămâne peste 100 de dolari pe baril din cauza închiderii strâmtorii Ormuz. Valdis Dombrovskis, comisar european pentru Economie, confirmă temerile: „Ne confruntăm cu stagflația — încetinirea economică și inflația în același timp”. Germania și Italia și-au revised downward previziunile economice, iar UE pregătește măsuri ca reduceri ale taxelor pe energie și subsidies pentru tehnologii ecologice. Dar cât de mult poate face Bruxelles când resursele naționale se epuizează?
Președintele francez Emmanuel Macron a tras un semnal de alarmă la Atena: „Ne aflăm într-un moment unic”, în care liderii americani, ruși și chinezi se opun europenilor. Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, vorbea în 2024 despre o „agonie lentă” dacă Europa nu-și face reformele. Acum, cu războiul din Iran ca accelerator al crizelor existente, întrebarea nu mai este dacă Europa va reacționa — ci dacă va avea timp să o facă înainte ca centru să se prăbușească definitiv.
Dacă households gospodăriile obișnuite suferă atât de mult, de ce nu se face mai mult la nivel european?
Stagflația e cea mai rea combinație — nimeni nu câștigă într-un astfel de scenariu.
Politica externă a SUA afectează tot, dar noi plătim nota. Când învățăm să fim mai independenți?
Macron are dreptate — e un moment istoric, dar Europa pare tot mai fragmentată.
Radev câștigă în Bulgaria, AfD crește în Germania... nu mai e vorba de excepții, ci de o tendință clară.
Dacă prețul petrolului rămâne sus, chiar și cele mai bune subsidies subvenții vor fi doar pansamente temporare.
Draghi a vorbit despre agonie lentă acum un an — și nimic nu s-a schimbat. Când începem să acționăm?
Să ne protejăm de șocuri externe? Poate dacă ne-am ocupa mai puțin de birocrație și mai mult de oameni.