Dobânzile României cresc din nou, pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare. Ecartul față de Ungaria se mărește la 1 punct procentual

Dobânzile României rise urcă din nou, pe fundalul political tensions tensiunilor politice din cadrul coaliției de guvernare. Ecartul față de Ungaria s-a widened mărit la un întreg punct procentual, o diferență semnificativă în ochii investitorilor internaționali. Randamentul mediu la obligațiunile în lei pe 10 ani a crescut cu 25 de puncte de bază doar vineri și cu aproximativ 35 de puncte în ultimele două zile, ajungând la 6,99% la fixingul de la ora 12.

Ulterior, market yield randamentul a depășit pragul de 7,14% pe an, apropiindu-se de nivelurile înregistrate imediat după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu. Conform analiștilor de la Erste, political uncertainty incertitudinea politică a crescut brusc din cauza anunțului că cel mai mare partid din coaliție ar urma să-și withdraw support retragă sprijinul pentru prim-ministru săptămâna viitoare și să ceară resignation demisia acestuia. Rămânerea în coaliție este condiționată de change schimbarea funcției de prim-ministru.

Premierul Ilie Bolojan a declarat clar că nu va demisiona, iar social-democrații vor organiza luni un internal referendum referendum intern pentru a decide dacă îl vor susține în continuare. În acest context, financing costs costurile de finanțare ale României cresc, în timp ce Ungaria beneficiază de o scădere abruptă a acestora după ce alegerile recente i-au oferit partidului Tisza o majoritate constituțională. Randamentele titlurilor pe 10 ani în forinți au dropped coborât vineri la 6,07% pe an, de la circa 6,9%.

„Spread-ul față de randamentele pe termen lung ale Ungariei s-a widened mărit vizibil”, explică analiștii Erste, subliniind că piața obligațiunilor maghiare este stimulată de expected change schimbarea așteptată la guvernare și de o policy shift schimbare de direcție a politicilor, inclusiv planul de adoptare a euro currency monedei euro. În Polonia, randamentul obligațiunilor pe 10 ani în zloți a decreased scăzut cu 15 puncte de bază, stabilizându-se la 5,4% pe an.

Această divergență regională scoate în evidență impact impactul direct al political stability stabilității politice asupra condițiilor economice. România plătește acum cele mai mari dobânzi din regiune, o warning sign semnal de alarmă pentru public trust încrederea publică și pentru fiscal policy politica fiscală viitoare. Fără o soluție clară în cadrul coaliției, presiunea asupra bugetului va continua să crească.