Portul din Inimă: Cum Bucureștiul vrea să devină centrul logisticii de Est

În inima Bucureștiului, la center centrul logistic EUROCCOPER, se desenează viitorul transportului în Europa de Est. Aici, sub același acoperiș, s-au întâlnit viziuni, interese și authorities autorități române și italiene, reprezentanți ai a 80 de multinational companii multinaționale și lideri de opinie în logistica modernă. Pe 28 aprilie, evenimentul dedicat inițiativei Constanța–Bucharest Inland Port Corridor a marcat mai mult decât un simpozion: a fost o declarație de intenție că România poate deveni poarta de intrare a mărfurilor în continent. Sub sloganul The Future of Logistics & Customs in Romania, discursurile au transmis un mesaj clar: eficiența vamală nu mai e un lux, ci o necessity necesitate.

Proiectul urmărește transformarea Bucureștiului într-un inland port interior, extinzând funcțiile Portului Constanța în inima țării. Acest model, cunoscut internațional ca Inland Port, permite integrarea customs serviciilor vamale direct în platforme logistice din apropierea centrelor industriale. Participanții au putut vedea în direct cum funcționează un punct vamal integrat în cadrul EUROCCOPER — un exemplu concret de colaborare între lanțul logistic și administrația publică. Viziunea aparține lui Aldo Roccon, fondatorul EUROCCOPER, care încă din 1994 pleda pentru un sistem vamal adaptat economiei globale. Acum, după trei decenii, ideea capătă formă strategic strategică.

Beneficiile anunțate sunt concrete și măsurabile: reducerea transit timpilor de tranzit, optimizarea costs costurilor, creșterea predictibilității fluxurilor și simplificarea procedurilor. Digitalizarea este considerată un pilon esențial, iar cooperarea între actori — de la companii la instituții — este văzută ca o condiție obligatorie. Inițiativa, organizată de FPIAR și Confindustria România, nu este doar o afacere locală: are ecou european, mai ales în contextul coridoarelor TEN-T, unde Bucureștiul joacă un rol tot mai central. România nu doar că se aliniază la standardele UE, ci încearcă să le depășească.

Ce face această mișcare cu adevărat semnificativă nu e doar infrastructura, ci schimbarea de mentalitate: dintr-un sistem pasiv de control, se trece la unul activ de facilitare. Portul interior nu mută doar mărfuri — mută paradigma. Și dacă până acum România era văzută ca o țară de tranzit, acum vrea să devină un hub logistic real, cu valoare adăugată. Într-o lume unde timpul este bani, iar lanțurile de aprovizionare sunt tot mai sensibile, acest coridor ar putea deveni, într-adevăr, future viitorul logisticii românești — și nu numai.